Dealul Cățânaș · c. 300 î.Hr. – 106 d.Hr.
Cetatea dacică de la Tilișca
Pe platoul dealului Cățânaș, dacii au ridicat o așezare fortificată care a dăinuit aproape patru sute de ani și în care, cel mai probabil, s-au bătut monede.
Pe scurt
Așezarea fortificată ocupă platoul superior al dealului Cățânaș și coboară pe versanții vestic și nordic. Construită în jurul anului 300 î.Hr., ea dispare în timpul războaielor daco-romane de la începutul secolului al II-lea d.Hr.
Pe teren se mai văd valurile și șanțurile de pământ care apărau terasele,ruinele turnurilor-locuință din piatră și urmele construcțiilor de pe versantul nordic. Sub nivelurile dacice, arheologii au găsit și urme de locuire mai vechi, din epoca Hallstatt.
- Loc
- Dealul Cățânaș, 712 m
- Perioadă
- c. 300 î.Hr. – 106 d.Hr.
- Tip
- Așezare fortificată (dava)
- Statut
- Monument istoric, cod LMI SB-I-s-A-12008
- Cercetare
- 1957–1965, 2003–2006, din 2018 până azi
- Cercetători
- Nicolae Lupu, Dumitru Popa, Gheorghe Vasile Natea
Cetatea dacică de la Tilișca
Monetăria
15 ștanțe pe un singur deal
O ștanță este matrița cu care se bate o monedă: un cilindru de metal cu imaginea gravată în negativ. Arheologul Nicolae Lupu a găsit la Tilișca, în anii cercetărilor sale,14 ștanțe. Până de curând, în toată România se cunoșteau doar 16.
În 2025, echipa dr. Gheorghe Vasile Natea (Muzeul Național Brukenthal), împreună cu dr. Silviu Istrate Purece (Universitatea „Lucian Blaga”), a găsit a 15-a: o ștanță din bronz montată pe un manșon de fier.
Niciun alt sit din această perioadă nu are atâtea ștanțe. De aceea, Tilișca ar fi putut fi un centru de producție monetară.după Silviu Purece, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu
Cu aceste ștanțe se făceau copii după denarii romani republicani. Dacii păstrau greutatea și calitatea argintului, așa că monedele aveau valoare reală și puteau fi folosite în comerț. Nu erau falsuri. Activitatea monetară a durat câteva decenii, înainte de formarea statului lui Burebista.
Arheologii rămân prudenți: ștanțele singure nu dovedesc un atelier monetar propriu-zis. Pentru asta trebuie găsite și uneltele, iar cercetările continuă.
Ștanță din bronz pe manșon de fier (ilustrație)
Despre descoperirea din 2025Cercetarea
70 de ani de săpături
Muzeul Brukenthal cercetează situl din 1957. Săpăturile sistematice au început pe 9 septembrie 1959 și au continuat neîntrerupt până în 1965. Rezultatele au fost publicate de Nicolae Lupu în 1989, în monografia Tilișca. Așezările arheologice de pe Cățănaș.
Cercetările s-au reluat între 2003 și 2006, sub conducerea dr. Dumitru Popa, și din nou din 2018, cu echipa dr. Gheorghe Vasile Natea. În 2026, Muzeul de Istorie din Sibiu a marcat cei 70 de ani de cercetare printr-o expoziție dedicată.
Cum ajungi
Pe dealul Cățânaș
Situl este în aer liber, într-o zonă împădurită, fără program de vizitare și fără bilet. Poziția este cea marcată în OpenStreetMap.
Situl arheologic este protejat de lege. Nu săpa, nu lua pietre sau fragmente de ceramică și nu folosi detectoare de metale. Dacă găsești ceva, anunță Muzeul Brukenthal.